Informatia Zilei de Maramures:

Deputatul liberal de Maramures, Pavel Horj, someaza public firma Shapir, cea care a castigat licitatia de modernizare a drumului Moisei – Iacobeni, sa astupe craterele din tronsonul aflat in executie. Shapir are de reabilitat 89 de km de drum, iar suma care o va primi pentru executia lucrarilor este de 81 de milioane de euro. Lucrarile pe DN 18 Iacobeni – Carlibaba – Borsa, estimate a fi incepute in prima parte a lunii mai 2012, au demarat abia la inceputul lunii august. Ruta este una extrem de importanta, intrucat ofera o varianta alternativa de a ajunge in vestul tarii. Lucrarile au demarat din judetul Maramures, de la Borsa, urmand a fi realizate pe tronsoane. „Ruta vine cu ramificatie din DN 17, intra in Iacobeni, Ciocanesti, Carlibaba si trece muntii spre Borsa, judetul Maramures, dupa care merge spre Suceava.

“Trec de cateva ori pe saptamana pe aceasta portiune aflata in colegiul meu, iar plangerile care vin din partea soferilor, precum si calitatea proasta a drumului ma determina sa somez public firma constructoare. Daca nu esti atent si nu conduci cu prudenta, risti sa-ti rupi masina in craterele aflate pe drumul Borsa – Iacobeni. Mai mult, zilele acestea urmeaza sa fac si o interpelare in Parlamentul Romaniei, prin care voi sesiza ministrul de resort despre ceea ce se intampla. Nu este normal sa circuli  cu teama ca masina va iesi distrusa dupa parcurgerea acestui tronson’’, a conchis deputatul PNL al colegiului 5, Borsa – Viseu.

Amalia Babici Man

Domnule ministru,

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a asigurat, până în data de 3 decembrie 2010, cadrul necesar şi suficient pentru atribuirea în gestiune a faunei cinegetice.
Dvs. aţi conceput şi Guvernul României a promovat O.U.G. nr. 102/2010, care a modificat esenţial legea în privinţa atribuirii în gestionare a faunei sălbatice.
În legătură cu aceste modificări aduse legii, avem cinci întrebări la care aşteptăm răspuns:

1.    Care a fost motivul urgenţei acestei Ordonanţe, dacă aplicarea ei, în privinţa restrângerii unor sezoane de vânătoare la păsări, se va aplica doar din 15 mai 2011 ?
2.    De ce obiectul O.U.G. nr. 102/2010 nu s-a rezumat doar la restrângerea sezoanelor de vânătoare la unele specii de păsări şi a fost extins, prin modificarea procedurii de atribuire în gestionare a faunei sălbatice, ceea ce a creat tensiuni şi inechităţi fără precedent până acum ?
3.    De ce nu respectaţi şi aplicaţi în prezent, întocmai prevederile Legii 407/2006, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 102/2010, şi prevederile propriului Regulament privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice ? Mă refer, în mod direct, la oprirea atribuirii în gestionare a faunei cinegetice, după finalizarea primei etape de atribuire directă către gestionarii desemnaţi de proprietarii sau asociaţiile de proprietari care au în proprietate mai mult de 50% din suprafaţa fondurilor cinegetice.
4.    Aşteptaţi cumva încă o modificare şi completare a Legii 407/2006, prin amendarea prevederilor O.U.G. nr. 102/2010, odată cu analiza acestora în Parlamentul României ? Altfel spus, doriţi încă o schimbare a „regulei în timpul jocului”?
5.    Realizaţi discriminările impuse între diferitele categorii de gestionari de fonduri cinegetice şi între diferitele categorii de proprietari de terenuri prin reglementările în domeniu şi afectarea evidentă a dreptului la libera asociere a vânătorilor, organizaţi de zeci de ani în asociaţii neguvernamentale ?

Domnule ministru,

În perioada 1-2 Decembrie 2010 Parlamentul European de la Bruxelles a organizat  “Mic dejun cu rugăciune” o manifestare creştin-ecumenică, prilej cu care sunt invitaţi să participe reprezentanţi din foarte multe ţări. În acest an din delegaţia română au făcut parte parlamentari români, reprezentanţi ai cultelor religioase, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-uri etc. Din partea Bisericii Ortodoxe a participat preotul Ioan Armaşi-Secretarul Cancelariei Patriarhiei Române, preotul Vasile Băltăţescu, consilier Senatul României. Delegaţia a fost primită şi la ambasada României de la Bruxelles. Delegaţii au participat şi la manifestările dedicate Sărbatorii Naţionale. La începutul manifestărilor s-a cerut permisiunea ca un preot să rostească rugăciunea Tatal Nostru, lucru refuzat de către ambasadorul  Ovidiu Dranga. 

Ca misiune, Ambasada României din Bruxelles, ca toate Misiunile diplomatice de altfel, are ca obiect (printre altele) şi promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti. De multe ori  aceasta se rezumă la o expoziţie de costume tradiţionale româneşti şi de artizanat, o degustare de preparate culinare româneşti, precum şi o prezentare a oportunităţilor turistice oferite de România etc.

Conform definiţiei UNESCO, „cultura, în sens larg, se consideră a fi ansamblul lucrurilor distinctive, spirituale şi materiale, intelectuale şi afective care caracterizează o societate sau un grup social. Ea înglobează toate artele şi literele, modurile de viaţă, drepturile fundamentale de existenţă ale omului, sistemele de valori, tradiţiile şi credinţele”.

Potrivit parintelui Ion Bria (1929-2002), reputat teolog român care a fost timp de două decenii în staff-ul Consiliul Ecumenic al Bisericilor cu sediul la Geneva „prin cultura creştină întelegem exprimarea Evangheliei şi a credintei creştine în gândirea intelectuală (filosofie), în manifestarea artistică (poezie, arta, muzică), în organizarea socială (etică, moravuri), în viziunea istorică (regim politic, forma de stat)”.   Cultura creştină este tot ce dă identitate unei comunitaţi umane, prin fidelitate faţă de origini şi deschidere faţă de viitor.

Potrivit unor reputaţi teologi români, cultura naţională românească modernă s-a născut sub impactul ideilor Renaşterii şi ale Iluminismului din secolele XVI – XVIII. Aceasta, spre deosebire de culturile naţionale din Apusul Europei, ce-şi au originile tot în Renastere şi Iluminism, nu a apărut în opoziţie cu Biserica şi cu valorile ei, ci s-a manifestat în deplina armonie cu ea –credinta creştină a reprezentat pentru poporul român fundamentul existenţei sale istorice, chiar identitatea şi psihologia sa, iar în extenso  a asigurat supravietuirea ca ţară.

Aceasta s-a datorat şi faptului că majoritatea umanistilor şi cărturarilor români au fost oameni ai Bisericii (Ortodoxe sau Greco-Catolice)  şi au moştenit spiritul de sinteză bizantin, ce a îmbinat armonios credinta şi „stiinta”, nepunându-le niciodata în opoziţie. Aşa se face că formarea culturii naţionale şi ulterior modernizarea societăţii românesti s-au facut sub aripa Bisericii.

În aceste condiţii va rog să ma informaţi Domnule Ministru căror valori naţionale li s-ar fi adus atingere dacă la deschiderea manifestărilor dedicate Zilei Naţionale s-ar fi rostit rugăciunea Tatal Nostru?

Deşi fac parte din grupul parlamentar PNL am avut curiozitatea să citesc platforma creştin-democrată pe care aţi lansat-o ”tuturor celor care au o minimă rezonanţă faţă de valorile creştine”; se adresează “tuturor oamenilor cu sensibilităţi de dreapta” pentru a promova  “un conservatorism cuviincios”.

Domnule Ministru,  nu sunt un creştin habotnic (deşi il iubesc pe Petre Tuţea), nici nu vreau să fiu nepoliticos (veţi spune că la urma urmei nu este “un capăt de ţară” ),  însă poate ar trebui să recomandaţi platforma dumneavoastră şi domnului Ovidiu Dranga ambasadorul României la Bruxelles, acesta arătându-se foarte surprins că i se poate solicita domniei sale aşa ceva. Dacă pe strazile Timişoarei şi Bucureştiului în ‘89 nu se spunea rugăciunea Tatal Nostru, astazi probabil domnul Dranga nu mai era ambasador.

Domnul Pavel Horj

Deputat în Parlamentul României

 

Comitetul Director al Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, organizaţie non-guvernamentală care are în componenţa sa membri ai Academiei Române, membri ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Societatea „Progresul Silvic”, Confederaţia Consilva, Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România, Asociaţia Constructorilor Forestieri din România, ASFOR, în şedinţa din 13 decembrie 2010, a analizat activitatea acestei organizaţii în decursul anului 2010.

Cu acest prilej, Comitetul Director a apreciat contribuţia exemplară pe care aţi avut-o în cursul acestui an  în susţinerea şi promovarea intereselor pădurii româneşti, aducându-vă mulţumiri din partea tuturor membrilor acestei organizaţii.

Rugăm, de asemenea, să primiţi cele mai sincere urări de sănătate, fericire şi împliniri cu ocazia Sărbătorii de Crăciun şi a Noului An.

La mulţi ani !

 

Preşedinte Federaţia pentru Apărarea Pădurilor

Marian Stoicescu

A mai căzut o moţiune.
De consemnat în istoria Parlamentului si a  României.
Marti aproximativ ora 10,30, inca de la deschiderea lucrarilor, de la tribuna parlamentului se vorbeşte de    toate cele sfinte, începând cu Dumnezeu continuând cu Domnul Hristos, apoi se invoca  morţi si se continua cu cruci şi colivă si cu multe alte proceduri, gesturi unele teatrale si indelung repetate altele spontane si necontrolate, astfel încât senatorul Cristian Ţopescu a concluzionat că „nu mai putem vorbi de politeţe în Parlament”.Infierarea cu manie „proletara” a domnului Boc la adresa lui Tariceanu nici macar nu stiu unde sa o incadrez.
În balcoane s-au aşezat simpatizanţii preşedintelui. De dimineaţă clădirea este ocupată de scutieri, jandarmi, sepepişti. Senatorul Puiu Haşotti îi dăruieşte premierului Emil Boc o carte cu file albe (nescrise) pe a cărei copertă portocalie scrie: „Realizările guvernului Boc în 2009-2010. în băncile din spate se strigă cu disperare: demisia, demisia. Parlamentarii  cer ca trupele speciale de interventie să părăsească curtea parlamentului.Domnul Olteanu (presedintele de sedinta) cere tuturor persoanelor (altele decat parlamentari, consilieri, experti parlamentari etc) sa paraseasca sala de plen.
„Trebuie să fim atenţi şi prudenţi”. „Am făcut toate eforturile care se pot face”.” Să voteze parlamentarii vii”. „Cei morţi vor îngropa România”.
Genul   acesta de declaraţii curge de la o oră la alta. Sunt martorul acestor evenimente. Liga pentru preşedinţie se încaieră cu jandarmii . Ofiţerii SPP îmbrâncesc un  invitat al Clubului  bloggerilor liberali. Deputatului Tinel i se cere să ofere votul de onoare al puterii. Sunt nevoit să ascult acelaşi discurs al lui Boc. Îl ştiu pe de rost. Mai ştiu că 90 % dintre români consideră că acest guvern este cel mai slab din  istoria românilor. „Facem ce trebuie pentru România, facem reforma statului, acum ne este greu dar ne va fi mai bine, vom ieşi din criză. Principalii vinovaţi sunt bugetarii , pensionarii, poliţiştii şi nu în ultimul rând guvernele trecute.”  Doamna Udrea zâmbeşte şi îşi aranjează decolteul.
Olteanu se jura ca „a vomitat  broscoiul” în sală şi declară că nu are lipici pe pantaloni. Din timp in timp se scandează demisia, demisia, demisia.
După şase ore de circ se votează moţiunea. Aceasta pica.
„Prosperitatea nu vine de la pomenile electorale pentru voturi. Tăria oamenilor politici se măsoară în capacitatea de a nu ceda populismelor” spune populistul Boc. Din 414 parlamentari prezenţi sunt exprimate 219 voturi pentru susţinerea moţiunii de cenzură. Moţiunea este respinsă pentru că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituţie. România isi continua greoi aceeasi directie ca si o locomotiva veche cu rotile patinand la pornirea de pe loc. 90% din „calatori” spun ca s-a pornit încă o dată pe o linie greşită.
Practic ţara se află într-o fundătură fără ieşire. Cercul vicios în care a intrat actuala guvernare se sprijină pe tăierea salariilor, pe disponibilizări masive care nu vor fi în măsură să redreseze ţara. Orice consum mic va însemna intrări mai reduse la buget. Cu împrumutul de la FMI nu ştie nimeni ce s-a făcut. Se ştie că România de la un procent de 21%  gradul de îndatorire în anul 2008 a ajuns la o îndatorire de 36% din PIB în anul 2010.De la anul trebue sa incepem rambursarea creditului 1,5 mld euro,in primul an, tinta de deficit bugetar este de 4,4% din PIB fata de 6,8 anul acesta.Asta inseamna alte reduceri de cheltuieli. Oare ce se mai poate taia?
În Maramureş suntem 11 parlamentari, 5 am votat moţiunea ceilalţi nu s-au prezentat la vot. Oare în colegiile lor nu există salarii tăiate nu există şomaj nu există sărăcie,oare cetăţenii din colegiile respective nu şi-au dorit căderea guvernului?
Mă întreb adesea pe cine trebue sa reprezentam în Parlament?
În rest toate cele bune până la o nouă moţiune de cenzură.

La sfârşitul anului 2001, moartea fermierului indian Enakunthala Ravi a stârnit un val de reacţii privind practicile de întreţinere a culturilor de bumbac din India. Cazul tânărului care a murit otrăvit cu pesticide pe care le-a inhalat, în timp ce trata cultura de bumbac contra dăunătoarelor, nu este singular. În perioada recoltei anului 2001, alţi 500 de fermieri au decedat ca urmare a ingestiei accidentale de pesticide.

Astfel de cazuri stârnesc pentru moment indignarea opiniei publice, însă nu determină o schimbare majoră a strategiei agricole globale. Motivul este, evident, latura de business a industriei agricole. Pentru giganţii agro-businessului, dacă recolta aduce un profit masiv, atunci statistici precum cea de mai sus nu evidenţiază decât pierderi minore. De fapt, aceste statistici spun că preţul real al recoltelor masive nu este plătit în primul rând de consumatorii finali, ci de fermierii din ţările sărace, subjugate de foame şi aparent salvate de setea de import a ţărilor bogate. Conform unui studiu din arhiva digitală a Institutului Naţional de Sănătate din SUA, în decursul a şase ani, nu mai puţin de 8000 de pacienţi au necesitat spitalizare în instituţia medicală din Warangal, din cauza otrăvirii cu pesticide. Peste 20% dintre aceştia au decedat.

Un meniu alcătuit numai din alimente care nu depăşesc nivelul legal admis de reziduuri pesticide poate acumula o cantitate finală de pesticide neaşteptat de nocivă. O echipă de cercetători ai şcolii de Sănătate Publică de la Harvard a descoperit că până şi în cazul persoanelor expuse la un nivel scăzut de pesticide, riscul dezvoltării bolii Parkinson ar putea creşte cu până la 70%.
Avocaţii agriculturii convenţionale argumentează că o scădere a productivităţii ar afecta siguranţa alimentară a miliarde de oameni. Totuşi, statisticile arată că producţia actuală este una excesivă, dacă este confruntată cu fenomenul risipei de hrană. Potrivit unui studiu comandat de guvernul britanic, englezii aruncă anual la gunoi aproximativ patru milioane de tone de hrană bună de consumat. SUA, în schimb, aruncă peste 25 milioane de tone de hrană, adică  puţin peste un  sfert din producţia anuală. În plus, o cantitate colosală de hrană se pierde pur şi simplu din cauza procesării, transportării şi depozitării inadecvate a alimentelor.

Din perspectivă istorică, astăzi este considerată inovatoare agricultura convenţională. Promovată de visul productivităţii şi a profitului, tentată de intervenţiile tot mai îndrăzneţe ale ingineriei genetice, agricultura actuală pare mercenarul perfect care să apere interesele foamei planetare. În schimb agricultura ecologică este, în mod evident, mai sănătoasă pentru om şi pentru planetă. În plus, agricultura  ecologică a trecut de milenii testul sustenabilităţii pe termen lung. Sunt însă voci care afirmă tot mai răspicat că acelaşi test nu va fi trecut de agricultura convenţională.

Raportând cele arătate mai sus la nivelul actual al agriculturii româneşti performanţele  fermierilor români, raportate la performantele celorlalti fermieri din UE,  este necesară regândirea politicii agrare de la noi din ţară. Unul din principiile care ar trebui promovat si care s-ar preta cel mai bine numeroaselor ferme mici si foarte mici (de semisubzistenţă) ar fi susţinerea şi stimularea obţinerii de produse ecologice, pentru că cel puţin deocamdată este greu să ţină pasul cu fermierii din ţările dezvoltate, iar dezavantajele le-am discutat.

,,Agricultură ecologică”- termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui sistem de agricultură, este similar cu termenii ,,agricultură organică” sau ,,agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre. Acest sistem de agricultură este un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a creşte animale şi de a produce alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională.

Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului, în respect faţă de natură şi legile ei. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust, textură şi calităţi autentice şi atractive.
Statisticile arată că mulţi consumatori UE, caută produse care poartă aceste etichete şi sigle ecologice atunci când cumpără legume sau îşi aleg un fel de mâncare la restaurant sau cantină. Studiile estimează că piaţa produselor ecologice creşte cu 10-15% pe an.

Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice care poartă eticheta şi sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict ce trebuie urmat întocmai. Prevederile privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului(CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise şi au în vedere să ofere încredere deplină consumatorilor că produsele care poartă eticheta de produs ecologic sau sigla comunitară, sunt obţinute în conformitate cu regulile şi principiile cuprinse în aceste regulamente, sau în cazul importurilor, conform unui sistem echivalent, cu cerinţe la fel de stricte.

În prezent, în România suprafaţa cultivată în sistem ecologic pentru anul 2009 a fost estimată la 240.000 hectare, în creştere cu 9% faţă de anul 2008, când a fost de circa 220.000 ha., pentru anul 2010 fiind aşteptată o majorare a acesteia până la 250.000 ha., declară preşedintele FNAE, Ion Toncea.
Astfel, potrivit reprezentantului Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică (FNAE), deşi iniţial estimările pentru 2009 indicau o creştere de peste 25.000 hectare, din cauza cererii mici de produse ecologice din piaţă, pe fondul crizei economice, a fost înregistrat un avans mai redus al suprafeţelor cultivate ecologic. Potrivit datelor estimative, avem în 2009 o suprafaţă cultivată de 240.000 hectare. “Producătorii aveau intenţia să o crească mai mult în 2009, însă nu a fost cerere pe piaţă, din cauza puterii scăzute de cumpărare. Sperăm însă că anul 2010 să fie unul mai bun”, a spus Toncea. Acesta a adăugat că se aşteapta ca în 2010 suprafaţa cultivată în sistem ecologic să depaşească 250.000 hectare, pentru ca în 2011 să fie din nou mai mare ca în 2010. În anul agricol 2008, încheiat la 30 iunie 2009, a crescut cu 16,4%, la 221.410 hectare. În anul 2007  s-au realizat culturi ecologice pe o suprafaţă de 190.129 hectare. Evoluţia ascendentă a suprafeţei cultivate ecologic se menţine şi comparativ cu anul 2006, când au fost înregistrate circa 143.194 de hectare.

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind:
•    Rotaţia culturilor ca premisă a folosirii eficiente a resurselor fermei;
•    Limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari şi a altor substanţe complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole;
•    Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic ;
•    Valorificarea resurselor existente la faţa locului, ca de pildă folosirea ca fertilizator a gunoiului provenit de la animale şi a furajelor produse la fermă ;
•    Alegerea unor specii de plante şi animale rezistente la boli şi dăunători, adaptate condiţiilor locale ;
•    Creşterea animalelor în libertate şi adăposturi deschise şi hrănirea acestora cu furaje ecologice;
•    Folosirea unor practici de creştere a animalelor adaptate fiecărei rase în parte.
Producţia agricolă ecologică este, de asemenea, o parte a unui lanţ mai larg, care cuprinde procesarea alimentelor, sectoarele de distribuţie şi vânzare şi în final consumatorul care reprezintă veriga finală din lanţul de distribuţie al agriculturii ecologice, şi prin urmare trebuie să i se acorde cea mai mare atenţie pentru ca să i se ofere alimente şi băuturi de înaltă calitate, proaspete şi gustoase, care să-i satisfacă pretenţiile pe deplin justificate
Mulţi operatori români din agricultura ecologică (fermieri, procesatori si comercianţi) au remarcat dezvoltarea sectorului de agricultură ecolologică şi paşii ce au fost deja făcuţi în organizarea acestei pieţe şi de aceea au început să fie interesaţi şi să producă produse ecologice.
Cele mai frecvente întrebări la care aceştia caută răspunsuri sunt: “Cum pot avea succes mai mare în piaţă de produse ecologice? Ce idei noi pot aplica în afacerea mea cu produse ecologice? Cum pot identifica şi intra în contact cu noile canale de distribuţie, noile tipuri de produse atât în ţară, cât şi în străinătate?

Companiile care se gândesc încă să înceapă o afacere cu produse ecologice îşi pun următoarele întrebări: “Cum pot identifica şi ajunge la noi consumatori de produse ecologice? Unde găsesc materii prime pentru afacerea mea şi cum ajung să fiu certificat? Care sunt cei mai importanţi factori ce stau la baza succesului în procesarea şi comercializarea produselor ecologice?” etc.
Toţi, antreprenori experimentaţi sau la început de drum sunt într-o căutare permanentă şi privesc spre viitorul mişcării în agricultura ecologică, cautând idei noi de afaceri, transfer de cunoştinţe, dezvoltare de strategii specifice etc., ce pot aduce o plus valoare afacerii lor în sistemul ecologic. La toate aceste întrebări trebuie să răspundă Camerele agricole prin specialiştii şi reprezentanţii acestor structuri teritoriale care vor fi principalii parteneri ai fermierilor, ai ţăranilor.

Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş organizează periodic târguri de produse tradiţionale, de fiecare dată înregistrând un adevărat succes.  Magiunul sau şliboviţa, brânza în bărbânţă, brânză cu mărar, miere cu nucă, miere cu fagure, poame, horincă, clisă sau slană, şuncă, cârnaţi de casă, caltaboş, pâine de mălai, pâine de casă, vin fiert, prăjituri de casă, halviţă, plante medicinale, cergi de lână,  vase de lut, cu straie populare şi cu măşti, cu împletituri din nuiele şi obiecte de lemn, muzica maramureşană (care este tot un produs ecologic raportat alt gen de muzică consumat potrivit statisticii prezidentiale de 99% dintre români) sau bucate alese: sarmale de post – boace, pumni, piroşte (ultimele i-au dat frisoane unei familii din Bucureşti cazată la o pensiune din Maramureş, care, comandând mâncare tradiţională a aflat că după ,,zama,,- ciorbă vor fi serviţi ,,pumnii,,- sarmalele)!

Asemenea manifestări se înregistrează în toate regiunile ţării, deşi timide, ele vor reprezenta una din genurile de afaceri care ar putea sta la baza stabilizării populaţiei în zonele rurale mai ales de deal şi de munte, profitând şi de fondurile structurale puse la dispoziţia fermierilor din Uniunea Europeană.
Desigur, aceste alimente trebuie produse corespunzător principiilor etice care respectă natura şi bunăstarea animalelor, şi care garantează că acest sistem complex de reglementări amintite, este implementat, operatorii care vor respecta regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele cu menţiunea ,,ecologic”.
În prezent, aplicarea siglei comunitare pe eticheta produselor ecologice este facultativă, dar va deveni obligatorie, la data de 1 iulie 2010 în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 967/2008.

Politici şi strategii avem, ba mai mult de-a lungul anilor am avut si numeroase  „ pariuri cu agricultura, vom reuşi însă să facem un efort pentru adoptarea Legii Camerelor Agricole care să facă posibilă implementarea strategiilor, promovarea agriculturii ecologice pe care să o dezvoltăm în paralel cu agricultura convenţională?

Către,

               REALITATEA TV

Urmarea informaţiilor apărute la postul Realitatea TV în data de 3 ianuarie 2010, subsemnatul dr.ing.Pavel Horj doresc să fac următoarele precizări:

1. am fost onorat ca lucrarea mea să fie recomandată telespectatorilor Realitatea TV pentru lecturare;

2. chiar daca această lucrare „Structura floristică arhitectura dendrometrică a unui frasineto-păltiniş” nu se adresează publicului larg, printre telespectatorii Realitatea TV s-au aflat şi persoane cu înaltă expertiză în biodiversitatea ecosistemelor forestiere. Prin această lucrare „Structura floristică arhitectura dendrometrică a unui frasineto-păltiniş” în literatura europeană de specialitate a fost semnalat şi descris un nou tip de ecosistem forestier “ulmeto păltinişul montan”, descris în bazinul mijlociu al văii Vaserului şi citat deja în literatura de specialitate din Germania, Cehia şi Polonia;

3. din respect pentru adevărul ştiinţific şi o corectă informare a telespectatorilor dumneavostră doresc să precizez că lucrările au fost publicate în coautorat cu conferenţiar dr.ing. Dan Gafta de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, sub înalta coordonare ştiinţifică a domnului prof. dr. ing. Ioan I. Florescu de la Universitatea Transilvania din Braşov;

4. fără aceste precizări informaţia, aşa cum a fost ea prezentată, se înscrie în registrul „deputaţii spun lucruri trăsnite”. În condiţiile în care conştiinţa publică se reţine faptul că parlamentarii sunt ”nişte somnoroşi”, “corupţi” şi “privilegiaţi nesimţiţi”, măcar de păcatul lucrurilor “trăsnite” doresc să fiu exonerat.

V-aş fi recunoscător dacă aceste precizări s-ar difuza în cadrul programelor dumneavoastră de ştiri.

 Cu stimă şi înaltă consideraţie, Deputat dr. ing. Pavel Horj

În data de 3 ianuarie 2010 postul Realitatea TV a prezentat în cadrul unei emisiuni de ştiri, într-o manieră ironică, referiri la o lucrare ştiinţifică pe care am publicat-o împreună cu conferenţiar dr.ing. Dan Gafta de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca şi sub înalta coordonare ştiinţifică a domnului prof. dr. ing. Ioan I. Florescu de la Univeritatea Transilvania din Braşov

Lucrarea intitulată „Structura floristică si arhitectura dendrometrică a unui frasineto-păltiniş” a fost tratată într-o notă superficială de către persoane neavizate în legătură cu tematica lucrării.

Faptul că o lucrarea ştiinţifică a fost prezentată într-o notă ironică m-a determinat să adresez un drept la replică postului Realitatea TV, însă acesta mi-a fost refuzat într-un mod nedeontologic.

De aceea, din respect pentru adevărul ştiinţific şi pentru corecta informare a publicului postului TV sus-menţionat doresc să ptrecizez faptul că prin această lucrare în literatura europeană de specialitate a fost semnalat şi descris un nou tip de ecosistem forestier “ulmeto păltinişul montan”, descris în bazinul mijlociu al văii Vaserului şi citat deja în literatura de specialitate din Germania, Cehia şi Polonia.

Fără aceste precizări informaţia, aşa cum a fost ea prezentată, se înscrie în registrul „deputaţii spun lucruri trăsnite”, afectându-mi imaginea publică, în condiţiile în care opinia publică percepe parlamentarii ca fiind ”nişte somnoroşi”, “corupţi” şi “privilegiaţi nesimţiţi”.